L’arciprete

L’arciprete te casaraneddru
scia a ncaddru alla tuzzuja
scia sunannu lu tamburreddru
l’arciprete te casaraneddru

 

A muntagna

beddhra te l’aggiu fatta na capanna
cu nu te possa cocere lu sule
te nanzi t’aggiu posta la muntagna

te retu t’aggiu poste tante viole
passa nu giovinottu e me ddummanna
te ddru l’hai ute tie mo tante viole

jeu l’aggiu ccote supra ddra muntagna
a ddru se spanne lu raggiu d’amore
na piaga a lu miu core me facisti

la vera gelusia me strugge a ‘mpiettu
cu lle fiamme d’amore sta cumbattu
nina famme llivare ogni suspettu

culure te cristianu nu nne tene
culure te nna serpe ‘nvilinatu
nu sacciu comu l’aria lu mmantene

beddru le case toi su nnu cumentu
cinca le vite se rrumane a ‘ncantu
le porte d’oru e li muri d’argentu

le finesceddre te metallu biancu
ca imu ffa’ nnu longu parlamentu
cu lla matonna e llu spiritu santu

 

A caddhrina

cummare l’aggiu persa la caddhrina,
cummare l’aggiu persa la caddhrina,
sutt’allu liettu tou
sutt’allu liettu tou s’ha mmasunata.

citta cummare mia e nu cchiancire,
citta cummare mia e nu cchiancire,
ca la caddhrina toa
ca la caddhrina toa sarà pagata.

sarà pagata tre lire e cinquanta,
sarà pagata tre lire e cinquanta,
ieu oju nna caddhrina
ieu oju la caddhrina ca me canta.

ca ma cantava e me facìa l’òu,
ca ma cantava e me facìa l’òu,
buscava sei carrini
buscava sei carrini alla semana.

e cu ddri sei carrini cattai cuttone,
e cu ddri sei carrini cattai cuttone,
pe ffa’ lli petulini
pe ffa’ lli petulini allu mio amore.

e ne li fici pinti de sacara,
e ne li fici pinti de sacara,
cusì parìa cchiù beddru
cusì parìa cchiù beddru lu miu bbeni.

 

Jeu partu

mo ci la sorte luntanu me chiamau
sapune l’occhi ci chiantu faciu
la vita mia se strugge a pocu a pocu
dimme ca la partenza dura pocu

no te scurdare te lu core meu
no te scurdare te ci tantu te amau
no te scurdare arrivederci addiu
credu ca tornu ma nu sacciu quannu

fazzu na lettre e lu core te mannu
tutti l’affetti mei te raccumannu
mo ci la sorte luntanu me chiamau
sapune l’occhi ci chiantu faciu

 

Alle messi

ride e coce lu sule preputente
e dice ca è binutu a nnui lu state
le spiche te lu cranu su siccate
e nu munnu te canti se risente

suntu li canti te li messaluri
a mmenzu alle fatiche e lli suduri
e cantane cusì spica ta cranu
quistu è lu pane ca te face sanu

quistu è lu pane ca te sazia prestu
dimmelu propriu tie fiureddru crestu
quistu è lu pane ca te sazia prestu
dimmelu propriu tie fiureddru crestu

la fauce mete e cade a picca a picca
quiddru maru te cranu cusì stisu
addru nu resta ca la paia sicca
e quarche stelu giallu ncora tisu

e cantane cusì fiuru te sita
comu lu cranu sicca quista vita
e cantane cusì foja te vina
de stu cranu ne avimu la farina

purgule saie te lu nostru corpu
e cantane cusì fiuru te scorpu
e cantane cusì spica te cranu
quistu è lu pane ca te face sanu

quistu è lu pane ca te sazia prestu
dimmelu propriu tie fiureddru crestu
purgule saie te lu nostru corpu
e cantane cusì fiuru te scorpu

 

Tutta te rose

Tutta te rose me ulia vesti'
ca te le rose me su nnammurata,
te rose fazzu camere e curti'
nu letticeddru te rose paratu,
durmennu ddurmentai cascai malata
veni Ninella mia veni a biti'
veni Ninella mia veni a bit
veni Ninella mia veni a biti'
veni Ninella mia veni a biti'.

 

Foresta

Ci è?
A Nina!
Ci bole?
U petrusinu ssu a taula sta!
Trasi pijatu!
Poi passu mmu piju!
U cane nc’è, eluh!!!
AU HAU HAU!
HARARARARARHH!
Eeehhh… dinne…U FESSA CA SINTI DINNE!
Umh!
Vai!
E nu n’è parolaccia?
None, U FESSA CA SINTI se po’ ddire, mena!
Basta, vì ci è ssutu ddai, poi ccujmu tuttu!
Tocca nna parà….. quiddha a foresta tocca lla
fuoe…rrsi bbona!!!
Però forse cuntata oiu lla fazzu, nu cantata...

 

Quant’ave

quant’ave ca nu passu te ‘sta strada
te ci se nnammurau la beddra mia.

quandu’lla chiesa madre la purtara
comu nna cagnulina te retu scìa.

quandu l’anellu a mmanu ne calara
ancora le speranze le tenìa.

quandu la vocca soa li disse sine
chiangìti occhi mei nun’è cchiù mia.

e ni na ni na ni na,
beddra l’amore e ci la sape fa’.

lu liettu addru se curca sia te spine
lu capitale te petra ‘nfernale.

quant’ave ca nu passu te ‘sta strada,
te ci se mmaritau la beddra mia.

lìmamo lìmamo, limamo limamo,
ci ole limamo...

 

Turmentu te luna

sai ci turmentu ci me ta la luna
lu ssire ca me fa alla menzanotte
lu ssire ca me fa alla menzanotte

cuntar nu possu cu la mia patruna
pe le vicine ci stanne alle porte
pe le vicine ci stanne alle porte

ulia cu s’ota mo na nula scura
e n’acqua minuteddha e jentu forte
e n’acqua minuteddha e jentu forte

cusì la gente se mintia paura
cusì la beddhra mia me apria le porte
cusì la beddhra mia me apria le porte

me apria le porte me me apria le porte
cusì la beddhra mia me apria le porte

 

Dolcenera

nera che porta via che porta via la via
nera che non si vedeva da una vita intera così dolcenera
nera che picchia forte che butta giù le porte
nera di malasorte che ammazza e passa oltre
nera come la sfortuna che si fa la tana dove non c’è luna
nera di falde amare che passano le bare


ma la moglie di anselmo non lo deve sapere
che è venuta per me è arrivata da un’ora
e l’amore ha l’amore come solo argomento
e il tumulto del cielo ha sbagliato momento


acqua che non si aspetta altro che benedetta
acqua che porta male sale dalle scale sale senza sale
acqua che spacca il monte che affonda terra e ponte


ma la moglie di anselmo sta sognando del mare
quando ingorga gli anfratti si ritira e risale
e il lenzuolo si gonfia sul cavo dell’onda
e la lotta si fa scivolosa e profonda


acqua di spilli fitti dal cielo e dai soffitti
acqua per fotografie per cercare i complici da maledire
acqua che stringe i fianchi tonnara di passanti


oltre il muro dei vetri si risveglia la vita
che si prende per mano a battaglia finita
come fa questo amore che dall’ansia di perdersi
ha trovato in un giorno la certezza di aversi


acqua che ha fatto sera che adesso si ritira
bassa sfila tra la gente come un’innocente che non centra niente
fredda come un dolore dolcenera senza cuore


e la moglie di anselmo sente l’acqua che scende
dai vestiti incollati da ogni gelo di pelle
nel suo tram scollegato da ogni distanza
nel bel mezzo del tempo che adesso le avanza
così fu quell’amore dal mancato finale
così splendido e vero da potervi ingannare

 

Aggiu mparatu

staie senza pinsieri e senza amore
tie fosti causa ‘e farme innamurare,
ca fora l’occhi toi li traditori
ca ficera alli mei l’amore entrare


porti lu pettu tie comu nna macchia
la facce tua chiù nìura ta farsura,
tuttu se face pe nnu ntisicare
ca tene tanti fiji te sfamare

lu lettu a ddrunca tie mo vai a ddurmire
lu girane le vipere e sacare,
a menzu a menzu ci nci sia nnu stile
cu te trapassa l’anima e lu core

e mo ca te sta terra te n’hai scire
passu e ripassu e pensu sulu a tie,
ci sape cci sta face a lluntananza
speriamu almenu cu pozza scrivire


aggiu mparatu ca te n’hai partire
sciroccu e maletiempu pozza fare,
a quidda parte ca te n’hai te scire
le funtane cu pozzane siccare


le funtane cu pozzane siccare
le funtane cu pozzane siccare
le funtane cu pozzane siccare
le funtane cu pozzane siccare

 

Mattunaru

mattunaru mattunaru
ancortu cu nu scasci lu mattunatu,
pe lli peti pe lli peti
ancortu cu nu scasci puru lli peti,


e ballati abballati fimmine beddre e maritati
se nu ballati bonu nu bbe cantu e nu bbe sonu
se nu ballati pulitu nu bbu cantu e nu bbu ticu,
sciù sciù sciù quante femmane nci su
sciù sciù sciù quante femmane nci su

donna te coppe mia donna te coppe
donna te coppe mia donna te coppe
scrivi lu nome miu supra le carte,

e se nu lu scrivi bonu nu te cantu e nu te sonu
se nu lu scrivi pulitu nu tu cantu e nu tu ticu,
sciù sciù sciù quante femmane nci su
sciù sciù sciù quante femmane nci su

ancorta cu nu passi te la chiazza
ancorta cu nu passi te la chiazza
ca se te vite u tiaulu se mpaura
e ca se te vite u tiaulu e se mpaura,

ca se te vite bona nu te canta e nu te sona
ca se te vite pulita nu te canta e nu te tica,
sciù sciù sciù quante femmane nci su
sciù sciù sciù quante femmane nci su


magari ca te mini acqua alla facce
magari ca te mini acqua alla facce
ca tie si propriu niura pe natura
e ca tie si propriu niura pe natura,

e ca se te llavi bona nu te canta e nu te sona
ca se te llavi pulita nu te canta e nu te tica,
sciù sciù sciù quante femmane nci su
sciù sciù sciù quante femmane nci su